Jean-Paul Sartre
- E artíkulo aki ta skirbí na papiamentu. Lo ta apresiá si por mantené e artíkulo aki na estilo di papiamentu.
Jean-Paul Charles Aymard Sartre (franses: [saʁtʁ]; ☆ 21 di yüni 1905 na Paris - † 15 di aprel 1980 na Paris) tabata un filósofo, dramaturgo, novelista, senarista, aktivista polítiko, biógrafo i kritiko literario franses, konsiderá komo un figura prominente di filosofia i marksismo franses di siglo 20. Sartre tabata un di e figuranan klave den filosofia di eksistensialismo (i fenomenologia). Su trabou a influensiá sosiologia, teoria krítiko, teoria poskolonial i estudio literario, i e ta sigui hasié. El a risibí e Premio Nobel di Literatura na 1964 apesar di a purba di rechas'é, bisando ku semper el a nenga honornan ofisial i ku "un eskritor no mester permití su mes pa bira un institushon."
Pais di nashonalidat | Fransia |
---|---|
Nòmber den idioma propio | Jean-Paul Sartre |
Nòmber di nasementu | Jean-Paul Charles Aymard Sartre |
Nòmber di dilanti | Jean-Paul |
Seudónimo | Jacques Guillemin |
Fecha di nasementu | 21 yüni 1905 |
Lugá di nasementu | Paris |
Fecha di fayesimentu | 15 aprel 1980 |
Lugá di fayesimentu | 14th arrondissement of Paris |
Modo di muri | kousa natural |
Kousa di morto | edema |
Date of burial or cremation | 23 aprel 1980 |
Lugá di entiero | Montparnasse Cemetery |
Tata | Jean-Baptiste Sartre |
Kasá | no value |
Unmarried partner | Simone de Beauvoir, Michelle Vian, Wanda Kosakiewicz, Olga Kosakiewicz |
Significant person | Simone de Beauvoir, Claude Faux |
Lenga materno | franses |
Dominio di idioma | franses |
Writing language | franses |
Dunadó di trabou | Lycée Condorcet |
A studia na | Lycée Henri-IV, École Normale Supérieure, Cours Hattemer, Lycée Louis-le-Grand, University of Paris |
Residensia | Paris, Meudon, La Rochelle, Le Havre, Laon |
Religion | ateismo |
Kondishon médiko | blindness, one-eyed |
Konflikto | Algerian War, Di Dos Guera Mundial |
Archivá na | Beinecke Rare Book & Manuscript Library |
Miembro di | American Academy of Arts and Sciences |
Evento notabel | funeral |
Distinshon | Nobel Prize in Literature, Eugène Dabit populist novel award, Fellow of the American Academy of Arts and Sciences |
Nominá pa | Academy Award for Best Story, Nobel Prize in Literature |
Time period | contemporary philosophy |
Assessment | agrégation de philosophie |
Documenta na | SAPA Foundation, Swiss Archive of the Performing Arts |
Sartre a mantené un relashon habrí ku e prominente filósofo feminista i eksistensialista Simone de Beauvoir. Huntu Sartre i de Beauvoir a desafiá e suposishon i ekspektativanan kultural i sosial di nan edukashon, ku nan tabata konsiderá burges, tantu den estilo di bida komo den pensamentu. E konflikto entre konformismo opresivo i spiritualmente destruktivo (mauvaise foi, literalmente, mala fe) i un forma auténtiko di ser a bira e tema dominante di e promé obranan di Sartre, un tema inkorporá den su obra filosófiko prinsipal "Ser i nada" (L'Être et le Néant, 1943).[1] E introdukshon di Sartre na su filosofia ta su obra "Eksistensialismo ta un humanismo" (L'existentialisme est un humanisme, 1946), presentá originalmente komo un konferensia.
Referensia
|