User:Caribiana/Sandbox/Flora

E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.


Koral ta un nòmber kolektivo pa animalnan marino di e klase Anthozoa (animanan floreal). Nan ta bestianan chikitu di solamente un par di milimeter ku ta parse un tiki manera un anemone di laman pa motibu di nan krans di tentakel. E bestianan chikitu aki, tambe yamá polip, hopi bia ta biba den kolonia. E koral serebral den e potret ta un ehempel di un kolonia asina. Kolonianan di koral ta forma parti di refnan di koral.

Coral ta un nomber colectivo pa animalnan marino di e clase Anthozoa (animanan floreal). Nan ta bestianan chikitu di solamente un par di milimeter ku ta parse un tiki manera un anemone di laman pa motibu di nan krans di tentakel. E bestianan chikitu aki, tambe yamá polip, hopi bia ta biba den kolonia. E coral cerebral den e potret ta un ehempel di un colonia asina. Kolonianan di koral ta forma parti di rifnan di koral.


Duin of dùin ta un monton di santo fini na costa, un riu, den un desierto di santo o na otro luga. Un duna ta un forma di tera, i ta wordo crea dor di bulamento di santo formando un cero. Duinnan por forma areanan natural unico cu un gran variedad di especie di bestia i di mata. Ora duinnan ta cria, nan ta ser yamá duinnan berde. Dunanan na costa di tereno abou ta hopi biaha tambe un baranca di awa.

Un área di duna tambe ta ser yamá un sistema di duin, pasobra un accion dinamiko di bientu i awa tin biaha ta haci e duin cambia di lugá, cu por tin consecuencia serio (lesa Eucla).

Stichting Duinbehoud ta dediká na konservashon di naturalesa den e dunanan hulandes i na rekuperashon di loke a pèrdè.

Caribe Hulandes editá

 
Duinnan di Aruba
 
Duinnan cerca di Sasarawichi

Aruba ta e unico isla den Caribe Hulandes cu tin duin, y nan ta hunga un rol masha importante den e sistema ecologico di e isla. Duinnan ta un sitio importante pa diferente especie cu ta uza e area aki pa por ehempel pone webo y cria nan yiunan. Esakinan ta especienan nativo manera Aruba su cuater especie di turtuga di laman, patrishi, shoco, conew y cododo. E area di costa ta un habitat importante pa parhanan migratorio, manera pa sternchi pone nan webo. Tambe e duinnan ta habitat pa hopi diferente mata cu ta proteha na Aruba manera banana shimaron, banana di rif, mata di druif, cadushi, breba, tuna y bushi.

A opta pa cera e duinen cu baranca paso esaki tin menos impacto pa e medio ambiente y tambe ta mustra hopi mas natural den e paisahe compara cu uzo di materialnan artificial cual den termino largo lo rekeri mas mantencion. Cu tempo, e vegetacion di e duinen lo cuminsa crece bek y e barancanan lo ta forma parti natural di e paisahe.

E decision di limita acceso motoriza lo yuda proteha y conserva e duinennan y asina duna un chance pa e duinen sigi engrandece y e vegetacion hunto cu habitatnan bini bek. Conservacion di naturalesa ta rekeri colaboracion, regulacion y maneho na un nivel nacional pa asina no tin mester di cera tur e areanan natural protehi fisicamente.

Duinen ta keda un lugar special pa Aruba y FPNA kier encurasha localnan y bishitantenan pa goza di e naturalesa diverso cu Aruba tini den un manera sostenibel pa asina conserva naturalesa pa futuro generacionnan.[1]

Na nortost di Aruba tin un área di dunanan di mas o menos 30 hectare. Entre e turturanan semi-herbá, e areanan blanku brillante ta un bon kaminda pa kana. No tin outo den e área.[2]

  • Califoria duinen
  • Sasarawichi duinen na Hudishibana

In het noordoosten van Aruba is een duingebied van rond de 30 hectare te vinden. Tussen de half begroeide heuvels valt door het stralend witte zand goed te wandelen. Voor auto’s is het gebied niet toegankelijk.

un espesie pionero pa coloniza e duna. Na Aruba algun di e espesie pionero aki ta e ⁇ tabaco di piscado ⁇ Sesuvium portulacastrum i ⁇ cocorobano ⁇ ⁇ Tournefortia gnaphalodes ⁇ den nos idioma nativo Papiamento i tambe konosí ku e nòmber ⁇ lavenda di laman ⁇ E plantanan aki ta adaptá bon na e kondishonnan severo di e dunanan.[3]


Aruba Conservation Foundation (ACF, te 2024 conoci como Fundacion Parke Nacional Aruba) ta un organisacion independiente di conservacion y naturalesa.[1] Su actividadnan riba tereno di conservacion ta pone enfasis riba sostenibilidad, biodiversidad, mehoracion di e sistema ecologico y iniciativanan di restauracion. ACF ta pone naturalesa na prome luga pa preveni degradacion di naturalesa of menasanan manera polucion, polucion di desperdicio, polucion di luz, polucion di zonido, rozamento di tereno i cambio di clima. Esaki ta encera cu e papel cu recreacion y turismo ta hunga ta di un importancia subordina.[1]

Historia editá

Na 2003 a lanta Stichting Fundacion Parke Nacional Arikok[2], cu despues a cambio nomber pa Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA). Desde su inicio e organisacion tabata encarga cu e tarea pa maneha Parke Nacional Arikok.

Desde 2017, su rol y su responsabilidadnan a expande, como cu el a wordo apunta oficialmente pa maneha varios areanan protegi adicional rond di Aruba:

  • 2019 - Parke Marino Aruba, cu ta consisti di cuater area di naturalesa marino protegi (e asina yama "marine protected areas", MPA)
  • 2020 - 11 area terestre adicional a wordo agrega, incluyendo entre otro areanan manera Duinen Sasarawichi, Saliña Malmok, Rooi Lamunchi y Costa Sero Colorado.
  • 2024 - Spaans Lagoen (RAMSAR site #198)

Cu esaki e organisacion di ACF ta maneha casi 25% di e isla su area terestre y 0.2% di e isla su awanan teritorial.[1] Adicionalmente, e fundacion ta un participante activo den esfuersonan di conservacion cu ta inclui colaboracion cu varios NGO local y internacional pa programanan manera conservacion di e shoco (Athene cunicularia arubensis), restauracion di mangel y coral, reintroduccion di e lora (Amazona barbadensis) cu ta un especie endemico y extinto na Aruba, maneho di especienan invasivo, y educacion den comunidad di Aruba, specialmente pa muchanan di scol.[1].

Na april 2024 a anuncia e cambio di nomber pa Aruba Conservation Foundation, cu ta refleha miho su metanan pa conserva Aruba su herencia natural y cultural. ACF ta actualmente finalisando un documento cu mester yama “Conservation Framework”, den cual ta ser fiha e prioridadnan di conservacion di naturalesa.[1]

  • NOTES

Ayera e organisacion independiente di conservacion di naturalesa conoci como Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA) a haci uso di e ocasion di Dia Mundial di Mama Tera pa revela su transformacion y awor a bira Aruba Conservation Foundation (ACF).[1].

Den un entrevista cu Edeline Berg, ken ta fungi como communications & marketing manager, Tyson Lopez CEO di e fundacion y Natasha Silva, ken ta director di conservacion, nan a conta cu for di juni di aña pasa nan ta bin papiando con e organisacion a cambia di ta un organisacion di maneho di parke pa un organisacion di conservacion. Den e ultimo 7 aña, e fundacion a experiencia un expansion di su rol y su responsabilidadnan banda di maneha Parke Nacional Arikok, como cu el a wordo apunta pa maneha varios areanan protegi adicional rond di Aruba. Na aña 2017, nan a cuminsa haci mas accion di conservacion, unda cu pa algun biaha comunidad no tabata compronde kico ta lo cual nan tabata haciendo, por ehemplo, nan a cera entrada di e parke na Shete, un entrada ilegal den e diseño di e parke. “Esey tabata pa nos purba minimalisa camindanan pa tin menos auto cu ta core cu menos impacto pa naturalesa,” Lopez a splica. E aña aki area di mangel y saliña RAMSAR site #198 Spaans Lagoon a wordo a añadi na e responsabilidad di e fundacion, y den aña 2019, Parke Marino, cu ta consisti di cuater area marino protegi, oficialmente a wordo apunta bou e maneho di e organisacion. Den 2020, 11 area terestre adicional a wordo agrega na e maneho cu ta inclui areanan manera Duinen Sasarawichi, Saliña Malmok, Rooi Lamunchi y Costa Sero Colorado, entre otro. Adicionalmente, e fundacion ta participa activamente den esfuersonan di conservacion cu ta inclui colaboracion cu varios NGO local y internacional pa programanan manera conservacion di Shoco, restauracion di mangel y coral, reintroduccion di e ‘Lora’ cu ta un especie endemico y extinto na Aruba, maneho di especienan invasivo, y educacion den comunidad di Aruba, specialmente pa muchanan di scol. Pa un miho maneho di e trabounan cu ta keda bira mas amplio y pa mitiga e presion creciente riba naturalesa, e fundacion a pasa door di un proceso strategico integral di 2020 pa 2022 pa asina determina su direccion nobo pa e proximo añanan. Na juni di aña pasa, nan a lansa e strategia pa e proximo 10 aña, parti di strategia ta cu nan a cambia di organisacion pa maneho di parke pa un organisacion di conservacion y naturalesa, e ora ey nan a introduci Multi Annual Corporate Strategy 2023 – 2032 cu ta marca e organisacion su prome mapa strategico cu ta responde na retonan nobo ecologico, social y economico, y ta representa e organisacion su compromiso cu conservacion, cu un enfasis riba sostenibilidad, biodiversidad, mehoracion di sistema ecologico y iniciativanan di restauracion. Pa e motibo aki nan a dicidi di rebranding, debi cu pa hopi hende den comunidad nan tabata reconoci como “Parke Arikok”, pa ta mas comprendibel kico ta nan trabou, pa alinea e direccion strategico nobo y accionnan di conservacion di ACF pa asina cambia e percepcion y imagen di un organisacion tradicional di maneho di parke cu solamente ta opera dentro di frontera di parke y cu ta enfoca solamente riba recreacion. Asina a adopta su direccion nobo como un organisacion moderno di maneho di conservacion cu e ta awo. Awe, ACF ta reconfirma su posicion como Aruba su bos pa naturalesa cu e organisacion actuando y bogando pa proteccion, preservacion, y restauracion di e isla su sistema ecologico y biodiversidad, recordando localnan y bishitantenan di nan conexion cu naturalesa. “E pensamento ta cu nos ta pone naturalesa na prome luga y e recreacion ta bin despues, pasobra nos ta compronde tambe cu recreacion ta importante pasobra hende mester conecta cu naturalesa pa asina por stimele. Pero prome ta naturalesa y esey mi ta kere nos ta haciendo den ultimo añanan tambe, hasta cu por ehemplo, kier bin cu e wind turbine na Vader Piet. Nos a cera un di e cuevanan pa asina por salvaguardia e poblacion di raton di anochi y tin diferente accion cu nos a tuma, cu ora hende ta wak nos como extremista, eigenlijk nos ta haciendo nos trabou di conservacion y ta algo cu comunidad di Aruba no ta compronde of no ta custuma cune pa ora mester cumpli cu reglanan of regulacion,” Lopez a sigura. Esaki ta consehonan cu expertonan a bin duna pa hopi aña caba pero cu nunca a wordo haci y nan tin cu haciele, e ta nifica hopi mas trabou pero naturalesa mester bay den prome luga loke tambe ta nifica e reduccion di nan entrada, unda nan stop UTV y ATV den parke pa e conservacion y nan mester transforma pa tin otro tipo di recreacion y esey ta e idea pa nan bira mas sostenibel, manera Lopez ta señala. Di su parti, Natasha Silva a splica cu nan ta bezig pa finalisa un documento cu mester yama “Conservation Framework” unda nan pone nan prioridadnan di conservacion di naturalesa. Un parti grandi ta colaboracion unda nan mester di comunidad pa haci esaki y tambe pa preveni degradacion di naturalesa of menasanan cu segun el a expresa. Menasanan ta hopi y na e momentonan aki tin casi 20 cu ta primordial pa nan por atende cune, por ehemplo, e diferente forma di polucion, polucion di desperdicio, polucion di luz, polucion di zonido, rozamento di tereno, cambio di clima, entre otro.

“Na fin di dia, e menasanan ta bin for di ser humano, kiermen e solucion ta den nos man tambe,” el a expresa. Cambio di nomber E nomber “Aruba Conservation Foundation” a wordo scogi pa capsula ACF su actividadnan amplio, paso di berdad, naturalesa no ta conoce frontera. E inclusion di “Aruba” ta crea un sensacion di orguyo, asina reflehando e compromiso di e organisacion na e isla cu e ta sirbi y tambe indica geograficamente e localidad di e fundacion. Cu e transicion di e organisacion, a bira vital pa e transicion tambe wordo mira den e nomber nobo. E palabra “Conservation” ta duna significacion na e organisacion su compromiso pa conserva Aruba su herencia natural y cultural awo cu e organisacion ta maneha casi 25% di e isla su area terrestre y 0.2% di e isla su awanan teritorial. Por ultimo, tabata imperativo pa inclui e palabra “Foundation” pa asina pone enfasis riba e status di e organisacion como uno independiente y un entidad legal reconoci, pa asina e no wordo confundi mas cu un departamento di gobierno.

Logo y identidad visual editá

E logo nobo ta refleha forsa y complehidad mientras e ta encarna e cadushi iconico, un especie cu por wordo mira riba casi henter e isla y tambe e combinacion di elementonan di naturalesa manera olanan di lama y liñanan circular cu ta representa awa. E logo ta diseña pa refleha ACF su compromiso na Aruba y su hendenan y ta simbolisa union y accion colectivo. Na e centro di e logo tin e silueta di un solo troncon di cadushi, cu ta duna honor na e resiliencia di e isla y su hendenan, inspira door di Aruba su sistema ecologico y biodiversidad abundante y diverso, e colornan nobo ta captura e vibracion y rikesa di e isla su flora y fauna. E colornan ta refleha locual ta wordo haya den Aruba su mondi, saliña, lama y area di costa manera e Cododo, e Barica Hel, e Gutu y e Shoshoro, entre otro.


E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.


Cadushi di colebra o Kadushi di kolebra (Acanthocereus tetragonus) ta un especie di cadushi di e genero Acanthocereus cu ta pertenece na e famia di Cactaceae. El a wordo describi pa prome biaha na 1753 pa Carl Linnaeus den Species Plantarum. Na 1938 Pieter Wagenaar Hummelinck a pone e especie den e genero Acanthocereus.[2] Un otro nomenclatuurlijk sinonim ta Cereus tetragonus (L.) Mill. (1768).

Distribucion y habitat editá

E ta un especie nativo di estadonan Texas i Florida na [[Estadonan Uni di Amérika|Merca], Mexico, Centro America, Colombia, Venezuela y Caribe. E ta un espesie straño den kolekshonnan. Komo ku e ta un planta ku a kultivá pa motibu ornamental,

Taxonomia editá

E nomber di e tipo, tetragonus, ta derivá for di e palabra griego tetra- pa 'cuater' y gonia pa 'rand' y ta referi comunmente na e cuater angulo di e especie. [1] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2] Papiamento name Kadushi di Kolebra (Curaçao) Papiamento name Cadushi di Colebra (Aruba) Papiamento name Cushicuri (Aruba)[3]

Descripcion editá

E especie ta un cadushi halto cu crece den forma di un pilar o columna, alkansando un altura di 2 pa 7 meter largo, e promedio di altura ta di 2 pa 3 m. E stamnan ta berde scur cu tres pa cinco angulo di 6 pa 8 cm di diametro. Riba e stamnan tin randnan longitudinal cu spinanan gris di 2,5 cm. Den luganan habri e stamnan ta bin abou y unda esaki ta mishi cu tera ta produci raiz y ta forma ramanan nobo.

Flornan di colo berde cla cu lana di colo bruin pafo y colo bina crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi.

E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo.

E ta produci fruta comibel. E fruta ta 2,5 cm di colo cora, 3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4


E ta un kaktus rampante, di bes en kuando kolumná i arbustivo, e tronkonan mas grandi ta ronde. Planta erekto òf arko, di te ku 7 m largu, e promedio di altura ta di 2 te ku 3 m, hopi bia formando matanan ku stèmnan múltiple, di 3 te ku 8 cm gruesu, formá di 3 te ku 5 ribil longitudinal, e spinan griyo i asicular, sin founan evidente. Na lugá habrí nan ta dekupí i e partinan ku ta mishi ku suela ta produsí rais i forma ramanan nobo. E tronconan bieu ta bira cilíndrico di te ku 5 cm di diametro. E areolanan mester ta entre 3 i 5 cm for di otro. E spina radial na inicio ta 6 pa 7 i 1 pa 4 cm largu, spina sentral solitario, mas largu ku e radial. Flores di koló berde kla ku lana di koló brun pafó i koló púrpura crema paden. E ta florece na fin di zomer y su flornan ta habri durante anochi. E ta produsí fruta komebel di 2,5 cm di koló kòrá,3 di 14 pa 25 cm largu i kasi 10 cm di diámetro, nocturno, e tubo receptakular, ku areolanan distante, skama i tricomas brun ku 1 pa 2 spina akilar; partinan sepaloid di e perianto lineal-elíptiko, berde pálido ku margen blanku-bes òf kòrá; e partinan petaloid di perianto blanku òf bèrdè. Fruto oblong di koló kòrá òf púrpura ora madurá, 10 cm largu pa 5 cm largu, ku areolanan sirkulá di 2 pa 5 mm largu i terminá na punta; simia pretu, lustroso i numeroso.4

Literatura editá

  • Proosdij, A.S.J. van 2012. Arnoldo's Zakflora: Wat in het wild groeit en bloeit op Aruba, Bonaire en Curaçao. 318 pp. Walburg Pers, Zutphen.

en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un cadushi haltu cu ta alcansa un altura di 2 ⁇ 7 m (6.6 ⁇ 23.0 ft). E stèmnan ta berde skur, tin tres te sinku angulo, i ta 6 ⁇ 8 cm (2.4 ⁇ 3.1 in) di diametro. E areolnan ta gris i separá pa 2 ⁇ 3 cm (0.79 ⁇ 1.18 in). Areola sentral tin un te dos spina te ku 4 cm di largura, mientras ku areola radial tin seis te ku ocho spina te ku 2.5 cm di largura.[ E flornan ta di 14 ⁇ 20 cm di diametro ku un tubo di 8 ⁇ 15 cm di largura. 8] E tepalanan externo ta berde-blanku, e tepalanan interno ta blanku puro, i e pistilanan ta blanku krémiko. E flornan ta habri for di meimei di anochi te den oranan di mainta, i ta atrae e molinan di kolibri (Hemaris spp.). E fruta briyante y kòrá ta mas o ménos 5 cm largu. E flornan ta mustra atrayente i ta blanku ku un koló rojo profundo i naranja òf rojo-aranja den nan sentro. E flornan ta habri anochi y ta sera durante dia. E cadushi aki ta florece un par di biaha pa aña pa varios siman largo.

de.wiki:Acanthocereus tetragonus ta krese di forma di kolumna te ku e ta para, ta hopi variabel i ta alkansá un altura di 2 pa 7 meter. Tin biaha ta forma un stoma ku un diametro di te ku 50 centimeter. E bròtonan di tres te ku sinku banda, di koló berde skur, tin un diametro di 6 te ku 8 sentímetro. Nan bordanan ta suavemente ondulante. E areolas grisnan ta 2 pa 3 centimeter apart. E spikanan, ku ta parse di ta un spik, ta brun i ta bira griyo ora nan bira mas bieu. E un òf dos spíkulo sentralnan ta te ku 4 sentímetro largu, e seis te ku ocho (algun biaha mas) spíkulo marginalnan ta te ku 2,5 sentímetro largu

E stèmnan, ku tin entre tres i sinku ribes, ta di ala lihé i por yega 3 meter haltu. Nan ta generalmente kurba i por kore den kontakto ku tera. E spikenan, rígido, ta grupá den bundel di sinku te ocho, i ta mas o ménos 4 cm largu. fr.wiki"De stengels, die tussen de drie en vijf ribben hebben, zijn licht gevleugeld en kunnen 3 m hoog worden. Ze zijn over het algemeen gebogen en kunnen wortelen in contact met de grond. De stekels, stijf, zijn gegroepeerd in bundels van vijf tot acht, en zijn ongeveer 4 cm lang.[4].


en.wiki:Acanthocereus tetragonus ta un espesie di kaktus ku ta nativo di Florida i e Lower Rio Grande Valley di Texas na Estádos Unídos, Méksiko, Sentral Amérika, Karibe, i nort di Sur Amérika. E espesie ta invasivo na New Caledonia.[ 4] Nòmbernan komun ta inkluí cereus ku ta flor den anochi,[5] kaktus di alambre piká,[2] kaktus di spada-pera,[2] kaktus di dildo,[6] kaktus di triángulo,[2] i Órgano-alado de pitaya (español).[ E kultivar miniatura ta konosí komo kaktus di kastigu di fada. Carl Linnaeus a deskrib'é na 1753 komo Cactus tetragonus, pero Pieter Wagenaar Hummelinck a trese e genero aki den Acanthocereus na 1938.[1] 2]


E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.


Agave rutteniae ta un especie di mata di e género Agave cu ta pertenece na e famia di Asparagaceae.[1][2] El a wordo describi na 1936 pa Pieter Wagenaar Hummelinck.[3] update for species

Habitat y etymologia editá

E agave arubensis ta crece solamente na Aruba y a haya su nomber di e isla caminda e ta habita. E ta, hunto cu e agave rutteniae, un di e dos especie di agave nativo di Aruba.[4] Den e Catalogue of Life no ta haci mencion di ningun subspecie.[5] E especie ta endemico y por wordo observa solamente riba calichi pazuid di e area di Fontein.

Descripcion editá

E mata ta crece den forma di un roseta cu un diameter di 130 pa 160 cm. E blachinan suculento tin un rand spina cu ta hinca.[6] E stengel di flor ta yega un haltura di 350 pa 500 cm y ta floria geel.[7] This medium-sized Agave forms a clustering rosette of few, moderately wide, keeled, pale grayish green leaves. It is native to the Caribbean island of Aruba, where it grows in dry scrubland on volcanic rock. Agave rutteniae is not yet in cultivation but would make a splendid and attractive ornamental for the dry tropics.[4]

Proteccion editá

Desde 2017 agave rutteniae tin proteccion via un decreto nacional y ta poni riba un lista di mata di Aruba cu ta core peliger di extincion. Violacionnan di ley ta wordo sanciona cu multanan grandi o un tempo di prizon.[5]



Druif di Lama (Coccoloba uvifera) ta un especie di mata cu ta pertenece na .. di e famia di Polygonaceae. El a wordo describi pa prome biaha na .. dor di ....

en.wiki Coccoloba uvifera ta un sorto di palu i planta ku flor den e famia di buckwheat, Polygonaceae, ku ta nativo di e playa di kosta den henter tropikal di Merka i Karibe, inkluyendo sentro i sur di Florida, Bahamas, e Antillonan Mayor i Menor, i Bermuda. Nòmbernan komun ta inkluí seagrape i baygrape. --


Druif di lama which translates in English as Sea grape. Classified as (Coccoloba uvifera), a tree that used to be highly valued for its fruits since ancient times by our native Arubans as well as our traditional shipbuilders who appreciated its resistant wood.[1] The sea grape is a plant belonging to the Polygonaceae family. Although the native belief is that the plant attracts termites, However if you take good care of it, not necessarily it infected with them. Found on the coastal beaches all around the Caribbean islands and from Brazil to Florida, including beaches of Peru. While it is widely cultivated in the Philippines, growing wild in Hawaii. which translates in English as Sea grape. Classified as (Coccoloba uvifera), a tree that used to be highly valued for its fruits since ancient times by our native Arubans as well as our traditional shipbuilders who appreciated its resistant wood.



Flora den Caribe Hulandes editá

Agave karatto=Kukwisa; cnidoscolus urens=bringamosa; solanum agrarium=patia shimaron; Cenchrus echinatus=pegasaya; Crescentia cujete=calbas; Coccoloba uvifera=druif; Malpighia emarginata=shimarucu; Conocarpus erecta=mangel; Caesalpinia coriaria=watapana; Prosopis juliflora=kwihi; lantana camara=flor di sanger;


Flora and fauna unique to Aruba editá

Endemic reptiles include:

  • the Aruba Leaf-toed Gecko Phyllodactylus julieni (nl)(DCSR) (iNaturalist),
  • the Aruba Whiptail Cnemidophorus arubensis (DCSR) (iNaturalist), and
  • the Aruba Island Rattlesnake Crotalus unicolor (ARKive WM) (iNaturalist).

Endemic birds: The Aruba Brown-throated Parakeet Eupsittula pertinax arubensis (DCSR) (iNaturalist) is an endemic subspecies.

Endemic Invertebrates unique to the island include

  • the longhorned beetle Urgleptes hummelincki (es) (Internet Archive),
    • a darkling beetle=kalander Stictodera gridelli (Internet Archive),
    • a flattie spider haraña Selenops arikok (fr) (GBIF) (DCSR),
  • a rock bristletail Meinertellus xerophilus (Internet Archive),
  • a scorpion Centruroides simplex (ResearchGate),
  • a pseudoscorpion Pachychernes corticalis (p. 3 of Zool. Med Leiden WM pdf),
  • a cave-dwelling silverfish Anelpistina arubana (Wikispecies) (BHL),
  • the freshwater isopods Arubolana imula (fig. D at BHL) and
  • Stygocyathura hummelincki (Internet Archive),
  • a copepod Metacyclops mutatus (Internet Archive),
    • a sponge Dercitus arubensis (nl) (ZooKeys),

and several land snails:

  • Cerion arubanum (Femorale WM),
  • Neosubulina (or Leptinaria) scopulorum (figs. 1-2 at ResearchGate) (Internet Archive),
  • Cistulops arubana (Femorale WM),
  • Hojeda vanattai (Plate 5 at ResearchGate), and
  • Brachypodella arubana (fig. 70 at Internet Archive).

Among the marine molluscs known only from Aruban waters are the cone shells

  • Tenorioconus monicae (ResearchGate),
  • Conus wendrosi = conasprella wendrosi (Femorale WM), [2]
  • Conus vantwoudti (Femorale WM), =conasprella vantwoudti [3]
  • Jaspidiconus booti (fig. b at BHL),
  • Conasprella hendrikae (figs. 1A-D at ResearchGate), and
    • Conus hieroglyphus (nl) (IUCN).
    • Conus curassaviensis (fr) (Eddie Hardy),
    • Conasprella wendrosi (nl)

Other endemic marine molluscs include

  • Gibberula arubagrandis (BHL),
  • Granulina plagula (BHL),
  • Splendrillia stellae (GBIF),
    • soldachi Cerodrillia arubensis (nl) (GBIF), and
  • Eratoidea infera (GBIF).

Plants unique to Aruba include

  • a cactus Melocactus stramineus (de)(iNaturalist) and the agaves
  • Agave rutteniae (fhirt) and
  • Agave arubensis (fhirt) (overheid.aw WM).

Aruba is included in the Caribbean Islands biodiversity hotspot (Biodiversity Hotspots WM) and is part of the Aruba-Curaçao-Bonaire Cactus Scrub ecoregion



Bonaire National Marine Park (BNMP) ta e reserva marino di mas bieu na mundu.[4] E ta enserá e laman ront di e islanan Boneiru i Klein Bonaire for di e liña di awa altu te ku 60 meter di profundidat. E parke a keda establesé na 1979 i ta konsistí di 27 km² di ref di koral, mondinan di yerba di laman i di mangel. E ta inkluí tambe dos zona "Ramsar", esta e laguna di Lac i Klein Bonaire.[5]

Na aña 1999 BNMP a risibí e status di 'parke nashonal' di Antias Hulandes. Na 2001 Klein Bonaire, isla chikitu inhabitá, a wòrdu agregá na e parke marino komo un zona di naturalesa legalmente protehá. Den laman west di Boneiru tin yen di lugánan di buseo ku ta fásil pa yega for di e kosta. Pa buseadónan e lugánan di buseo rondó di Klein Bonaire ta aksesibel ku boto. Ku eksepshon di un área chikitu, akseso na e parke bou awa ta kompletamente liber pa buseadónan.

Loke ta úniko na BNMP ta ku e ta funshoná riba su mes entrada (sin subsidio). E fondonan ta bini for di un entrada ku ta kobra pa buseadó. Otro usuario, manera landadó, koredó di surf i kiteboard, kayakista i deportistanan akuátiko, ta paga un preis di entrada mas abou. Esaki simultaneamente ta duna entrada na e Washington Slagbaai National Park. Ademas di protekshon di naturalesa, e parke marino ta enkargá ku informashon pa turista tokante buseo responsabel i mantenshon di buinan pa barkunan ku buseadó. E maneho di e parke marino ta den man di STINAPA Boneiru ku tambe ta manehá Washington Slagbaai National Park. Piskadónan tambe tin entrada na e parke marino, pero nan reda mester ta sertifiká pa STINAPA Boneiru.

Link eksterno editá

Het Bonaire National Marine Park of BNMP is het oudste zeereservaat ter wereld. Het omvat de zee rond Bonaire en Klein Bonaire van de hoogwaterlijn tot zestig meter diepte. Het park is in 1979 ingesteld en omvat 2600 hectare koraalrif, zeegras- en mangrovevegetaties. Ook de lagune Lac maakt deel uit van het onderwaterpark.

In 1999 ontving het onderwaterpark de status van nationaal park van de Nederlandse Antillen. Het onbewoonde eilandje Klein Bonaire werd in 2001 als wettelijk beschermd natuurgebied aan het onderwaterpark toegevoegd. De westzijde van Bonaire is bezaaid met duikplaatsen die eenvoudig vanaf het strand bereikbaar zijn. De duikplaatsen rondom Klein Bonaire zijn voor duikers per boot bereikbaar. Met uitzondering van een klein gebied is het BNMP geheel vrij toegankelijk voor duikers.



Brassavola nodosa heeft spitse bladeren en grote, witte bloemen. Beide soorten op Curaçao vooral in het Christoffelgebied, op Aruba in Rooi Prins, op Bonaire op kalkgebied van Plantage Colombia en Plantage Bolivia. Op de Bovenwindse Eilanden groeit een twintigtal soorten orchideeën, vooral in hogere delen vah Saba en Sint Eustatius, o.a. de wild lily of eyelash orchid (Epidendrum ciliare) en de dancing doll (Oncidium species).


E articulo aki ta uza ortografia di Papiamento. Lo aprecia si por mantene e articulo aki na estilo di Papiamento.


Banana shimaron (Myrmecophila humboldtii) ta un especie di orkidea. E especie a keda deskribí dor di Heinrich Gustav Reichenbach bou di e nòmber Epidendrum humboldtii. Robert Allen Rolfe a clasifica e especie den e género Myrmecophila.[1]

Origen i habitat editá

Su area di distribucion natural ta extende den e planonan abou di Colombia y Venezuela y e islanan ABC. Riba e islanan e tin presencia den e partinan mas halto di parke nacional di Christoffel, na zuidoost di Rincon y den e Parke Nacional Arikok.[2] Na Aruba e especie ta practicamente extinto y ta wordo protega pa ley desde 2017.[3]

Descripcion editá

E sorto ta epifitico. Su pseudobulbonan cilindrico ta crece entre 15 pa 20 cm di altura y ta hol di paden. Den e cavidad tin colonianan di fruminga, cu ta proteha e partinan vulnerabel di e planta, manera e raiznan. Na cada bulbo tin dos of tres blachi rigido ku ta parce di cueru.[4] Na final di e stelchi di flor, cu ta mas ku un meter largo, tin un troshi di seis te cu dies flor den forma di pluma. E flor cu perfume por tin un diametro di entre 5 pa 7 centimeter y ta varia den colo for di ros cla te biña. Den e paisnan di origen e temporada di florece ta generalmente den luna di juli/augustus.


Kabana o Palma di Kòrsou (Sabal antillensis), ta un espesie di palma di e genero Sabal. E espesie aki ta raro i ta eksistí solamente na Kòrsou. El a keda deskribí pa promé biaha na 2017 pa Griff. & Freitas.[1] Promé ku esei e palma tabata klasifiká komo Sabal mauritiiformis i Sabal causiarium. Inisialmente e espesie Sabal antillensis a wòrdu deskribi komo endémiko na Kòrsou i Boneiru, pero desde 2019 e poblashon na Boneiru a wòrdu reklasifiká komo Sabal lougheediana.[1]

Distribushon editá

E kabana ta un úniko palma endémiko di e isla di Kòrsou. E ta situá prinsipalmente rib’e serunan di Knip, spesífikamente na Seru Gracia i Seru Bientu, ost di Seru Kristòfel. Na 2023 a deskubri un poblashon deskonosí te e momento ei, n’e banda ost di Seru Kristòfel, ampliando asina e área di distribushon natural.[2] Durante e di dos konteo na 1979 a registra 323 ehemplar adulto. Despues ku a elimina e kantidat di kabritu fo’i Parke Nashonal di Sint Kristòfel na prinsipio di e añanan 90, e poblashon a oumenta te 1000 ehemplar adulto.

Deskripshon editá

E palma ta destaká pa su tronkon di dwars y sunu ku por alkansa te 45 sèntimeter di diameter.[3] E blachinan ta singular i kompakto riba otro na e tòp di e tronkon. E disko di blachi tin forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu te 1 meter. Su flor ta blanku den forma di pluma te 20 sèntimeter largu. E mata terestial ta produsi un fruta bòl manera un bèshi i simia maron, rondó di 0.6 sèntimeter den promedio.[4] En general e tin un altura di 4 pa 5 meter y por biba durante un periodo eksepshonalmente largu.[2]

Link eksterno editá


Rais: Rondó e base di e tronkon mashá kòrtiku rais di sostené. Ramanan: Tronkon shinishi kla, stret, tin bia birá, diki te 60 sèntimeter o mas den diameter, lizu; despues forma di bòter; ku sikatris forma di renchi di blachinan kai afó. Blachinan: Blachinan singular, kompakto riba otro na e tòp di e tronkon, firme; disko di blachi forma di wairu kòrtá ku mashá slepnan, di kueru, smal largu, mas anto 1 meter largu; stèlchi di blachi diki, igual largu o mas largu anto e disko di blachi, forma di kanal, sin spiñanan, mas o menos 15 sèntimeter prolongá den e disko di blachi; base di blachi 15 sèntimeter anchu, rondoná pa un baliña di blachi kòrtiku, splet habri, burusí, forma di fibra, maron. Flornan: Flornan mashá, bíseksual, blanku, mas o menos 3 milimeter largu, pará den un pluma 1-3 meter largu; ramanan lateral di e konstrukshon di flor forma di pluma, te 20 sèntimeter largu, ku na e base un blachi di protekshon chikitu, 3-5.5 sèntimeter largu; flornan sinta, kèlki forma di pipa ku 3 djente, 2 milimeter largu; pétalo 3, smal, blanku, 4 milimeter largu; stámen 6, blanku, 2 milimeter largu, uni na e base, ovario blanku, 3 milimeter largu, ku 3 sèlnan i estilo fuerte. Frutanan: Fruta un bèshi, maron, bòl, 1 sèntimeter den promedio; kaska di fruta di kueru. Simianan: Simianan maron, rondó, 0.6 sèntimeter den promedio.

Previously reported as Sabal spec., Sabal mauritiiformis and Sabal cf. causiarum. Later described as a new species endemic for Bonaire and Curaçao, S. antillensis. In 2019, the Bonaire population was reported as another new species, S. lougheediana.[1]

cientificonan di CARMABI y di e Universidad y Investigacion di Wageningen, a haci e siman aki un descubrimento revolucionario: un poblacion desconoci te aworaki n’e banda oost di Christoffelberg na Corsou. E Palma Kabana di Corsou (Sabal antillensis) ta exclusivo di Corsou y ta situa principalmente rib’e seronan di Knip, concretamente na Seru Gracia y Seru Bientu, oost di Christoffelberg. E palmanan aki ta destaca pa su tronconnan di dwars y sunu y por biba durante un periodo excepcionalmente largo. Un investigacion di veld intensivo cu tecnica moderno a devela e palmanan scondi den Christoffelpark, ampliando e area di distribucion natural di e kabana raro aki mas leu di e suposicionnan anterior.[2] Aña pasa, durante un trabao riba veld den Christoffelberg, Andre van Proosdij (WUR) y Erik Houtepen (CARMABI) a descubri un palma n’e banda oost di Christoffelberg for di un distancia considerabel. Aunke inalcansabel for di e luga caminda e cientificonan tabata, e uzo di prismatico a confirma rapidamente cu tabata trata aki di un Kabana. E descubrimento aki ta digno di mencion, ya cu te asina leu e Kabana solamente tabata conoci n’e seronan situa west di Christoffelberg. Poco despues a lanta rumor riba e palmanan riba Christoffelberg, aunke sin detaye concreto riba su ubicacion. E siman aki, Houtepen y Van Proosdij, cu ayudo di imagen di drone y prismatico, a sali riba un biahe pa localisa e palmanan en cuestion. Subiendo e sero y dificil banda oost, leu di caminda, nan a descubri cinco ehemplar hoben y sano. Ta posibel cu tin mas mientrastanto, loke ta rekeri un exploracion mas profundo. E palmanan parce sano, tin entre 20 y 50 aña y ainda no a produci flor ni fruta. E storia y origen di e ehemplarnan aki no ta conoci. Un expansion di e poblacion di west pa oost parce por t’e causa, pero no logica. Ya cu p’e simianan por propaga den e direccion aki, nan lo mester supera biento fuerte y pasa riba Christoffelberg. Ta mas probabel cu semper tin cantidad chikito di palma Kabana lo a crece den e banda oost di Christoffel, pero cu ningun hende a ripara nan te aworaki. Un investigacion intensivo di e zona asisti pa drone, a devela e matanan scondi aki durante hopi tempo den Christoffelpark. E cientificonan a acumula DNA pa investigacion e relacion genetico cu e poblacion di west. E palmanan ta den un area di por lo menos 8 kilometer cuadra, e mayor parti dentro di Christoffelpark. E poblacion recien descubri ta representa un expansion rond di 15% di e area di distribucion conoci den direccion oost. Den e reconteo inicial di e palmanan di Kabana na 1979, solamente a registra 323 ehemplar adulto. Despues di a elimina e cantidad di cabrito fo’i Christoffelpark na principio di e añanan 90, poniendo fin n’e ‘overgrazing’, e vegetacion natural a experencia un espectacular recuperacion. E poblacion di kabana tambe a aumenta considerablemente for di e momento ey, superando mil. E palma Kabana di Corsou ta un ehempel di exito di e restauracion di un especie vegetal raro den Christoffelpark.


 
Cereus repandus na Aruba

Cereus repandus ta un espesie di kadushi di e genero Cereus den e famia di Cactaceae.

E dianan aki Boneiru ta sofoká bou di un sekura pisá. Pero asta den sekura tin bunitesa. Riba e foto aki por mira floramentu di kadushi. Kadushi (Cereus repandus) ta e tipo di káktus riba e islanan aki ku ta bira mas haltu. Ademas e ta forma un tronkon hopi diki ku nan sa usa ántes pa traha kozein di bentana i porta. Asta sa usa e palu di e tronkon di kadushi pa traha muebel. E fruta di kadushi (ku nan sa yama dader) ta hopi dushi, basta kompletamente hechu. E no tin sumpiña manera e parimentu di yatu. Na Kòrsou i Boneiru e nòmber kadushi ta konosí, miéntras ku na Aruba nan ta yam’é breba.[3]


De appelcactus[4] (Cereus repandus) is een grote zuilcactus die 10 tot 12 meter hoog kan worden.

De cactus komt van nature waarschijnlijk in het westelijke Caribische gebied en Venezuela voor, maar hij is nu te vinden in veel tuinen in tropische en subtropische gebieden van de wereld. Op de voormalige Nederlandse Antillen wordt de plant verbouwd vanwege zijn vruchten of gebruikt als heg. Hij wordt op Curaçao en Bonaire kadushi genoemd en op Aruba breba. In Zuid-Afrika is het een invasieve soort.[5]

De cactus bloeit 's nachts. De bloemen zijn wit of lichtroze. De vruchten zijn rood en hun smaak herinnert enigszins aan appel. De rest van de plant is ook eetbaar, hoewel de stekels en de harde huid wel verwijderd moeten worden.[4]

Galeria editá


Link eksterno editá


  Mira tambe e kategoria Caribiana/Sandbox/Flora di Wikimedia Commons pa mas dato mediatiko tokante di e tema aki.

Acerola (Shimarucu) Malpighia Emarginata editá

  1. vertalen en toevoegen aan Nederlandse lemma
  2. aanvullen voor Papiamentse lemma

ORA nos tabata mucha hopi biaha nos tabata cana den mondi p’asina bay piki Shimarucu. Despues di tempo por a tuma nota cu e fruta aki tabata manda un señal na momento cu eta pari. E molester di e bestianan chikito conoci na Aruba como “lebelebe” ta masha hopi. Esey ta dunabo un indicacion cu e mata di Shimarucu ta pariendo.[1] Hopi di nos tabata come e Shimarucu te hasta ora e ta berde. Na momento cu ta completamente hecho nos ta piki delaster un fruta cu tin na e mata. Sin corda mes cu e mata aki tambe ta haci bo curpa grawata na momento di piki e fruta. Mata di Shimarucu cu originalmente ta for Yucatan, Mexico, conoci como “Malpighia Emarginata” cual ta su number cientifico. Un famia di “Malphiaceae”, e Shimarucu ta wordo yama tambe manera “Acerola Cherry” Barbados Cherry of West Indian Cherry. E ta un mata cu no ta bira mucho grandi y por yega un grandura 2.5 pa 3 meter. Un mata cu durante aña ta mustra manera seco. Ta wanta secura pa un period basta largo y lo bira berde y pari despues di yobida. E mata por crece bon riba tur tipo di suelo. Ta wordo haya tanto na Bonaire y tambe Corsou. E ta un mata cu no tin takinan diki. Takinan ta manera fini y flexible. Durante secura e ta perde tur su blachinan. E ta un mata cu ta floria masha liher despues di yobida y despues di floria ta cuminsa duna fruta hopi liher tambe. Kiermen su periodo di floria ta cortico. E mata despues di tres aña planta ta duna cantidad significante di fruta cora. E frutanan aki ta contene cantidad di vitamina C mas tanto den e fruta cu ta berde ainda. Dos of tres fruta diario ta suficiente pa un persona di 65kg haya vitamina C cu e mester. Ta contene antioxidante. E fruta tin tres simiya triangular parti paden. E bast ta contene 20 pa 25% di Tannin cu ta wordo uza den industrianan di cuero. Na Venezuela e takinan flexibel ta wordo uza pa tara stul y banki. Na paisnan manera Puerto Rico tin plantacionnan grandi di Shimarucu. For di esaki ta produci juice. E juice aki tambe ta wordo uza of combina cu otro juicenan cu tin menos vitamina C pa haci nan mas rico na Vitamina C. E fruta ta wordo uza namomento cu tin diarea. E ta un mata ta wordo multiplica mas facil via di stek. E fruta Shimarucu ta wordo comi fresco manera e wordo piki na mata. Na Aruba mata di Shimarucu ta crece den mondi. Un fruta hopi gusta. Bon conoci pa traha “Dushi di Shimarucu” y Jam. Sr. Vicente Kock (dfm) na varios ocasion a yega di produci Biña di Shimarucu. Awendia tambe por mira personanan para bandi caminda ta piki Shimarucu. Por mira tambe e fruta di Shimarucu a bay riba rednan social caminda personanan ta bende na saco y por mira e ta hopi solicita pa come. E mata por wordo mira for di un distancia debi na su frutanan cora cu ta sobresali entre cualkier otro mata. Mata di Shimarucu ta obtenibel na Santa Rosa por pasa cumpra esaki si ta desea.


  Mira tambe e kategoria Caribiana/Sandbox/Flora di Wikimedia Commons pa mas dato mediatiko tokante di e tema aki.



Oreaster Reticulatus

DNM kier reitera cu e especie aki Oreaster Reticulatus, strea di lama, red cushion seastar, tambe conoci como e West Indian Sea Star, ta un especie protegi manera stipula den e Decreto Nacional flora y fauna local (Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna), segun e Ordenansa nacional di proteccion di naturalesa (Natuurbeschermingsverordening - AB1995no2). [1]