E Florin Antiano ta e nòmber ofisial di e moneda di Kòrsou i Sint Maarten. E ta e susesor di e florin di Kolonia Kòrsou, ku tabata te 1952 e moneda usa na Aruba, Kòrsou, Boneiru, Saba, Sint Maarten i Sint Eustatius. Na Aruba e florin antiano a wòrdu usá te dia promé di yanüari 1986, ora a introdusí e Florin Arubiano. Na Boneiru, Saba i Sint Eustatius te dia promé di yanüari 2011, ora el a wòrdu remplasa pa dòler merikano.

Florin Antiano
moneda, guilder
Fecha di fundashon òf kreashon1 yanüari 1952 Editá
Nòmber duná diAntias Hulandes Editá
PaisKòrsou, Sint Maarten Editá
HurisdikshonAntias Hulandes Editá
Currency symbol descriptionflorin sign Editá
Central bank/issuerBanko Sentral di Kòrsou i Sint Maarten Editá
Remplasá paFlorin karibense Editá
Fecha inisial1794 Editá
ManufacturerJoh. Enschedé Editá
Unit symbolƒ, NAƒ, NAƒ Editá
Simbolo pa florin antiano

E denominashon bankario ofisial di florin antiano ta NAƒ. Den praktika ta usa tambe Afl òf ANG. E florin ta supdividí den 100 'cent' (forma plural hulandes: centen). Desde 2011 e florin antiano a keda propone pa wòrdu sustituí pa e resien kreá florin karibense.[1]

Origen di nòmber editá

Na Papiamentu, e idioma ofisial di Aruba, Boneiru i Kòrsou, ta yama e florin antiano simplemente 'florin'[2] E ISO-4217 code, ANG, ta derivá for di ANtilliaanse Gulden, mientras ku e signo di e moneda, NAFl, ta derivá for di Netherlands Antilles Florin.

Historia editá

 
Moneda ku balor di 1 florin hulandes, 1897. Reina Wilhelmina

Den siglo 18, e Florin Hulandes tabata sirkula den Antias Hulandes. Esaki a keda suplementa na 1794 pa un moneda krea spesifiko pa e kolonia nan Hulandes den India Oksidental. Na e momentu ei, e florin tabata wòrdu supdividi den 20 stuiver.

Entre 1799 and 1828, e reaal tabata sirkula entre e isla nan, kaminda 1 reaal = 6 stuiver òf  3,3 reaal = 1 florin. E florin Hulandes a keda re-introdusí na 1828, awor subdividi den 100 cent. Na momentu ku moneda nan a kuminsa wòrdu introdusí mas spesifikamente pa uzo den Antias, e tabata wòrdu saká bou di nòmber di Kòrsou, referiendo na kolonia Kòrsou i su dependensianan, kaminda ku e prome biyete i munt nan, denomina den moneda Hulandes, a keda introdusi na 1892 i 1900 respektivamente. E nòmber Antias Hulandes a keda introdusi na 1952.

Na 1940, despues di e okupashon Aleman di Hulanda, e konekshon ku e moneda hulandes a keda kibrá i a introdusi un konekshon di kambio ku e dòler merikano kaminda ku 1.88585 florin = 1 dollar. E konekshon a keda adapta na 1,79 florin = 1 dollar na 1971. Atraves di tempu esaki a keda adapta na 1.77 florin = 1 dollar.

Na 1986, Aruba a haña su status aparte i a bandona Antias. Poko despues di esaki, Aruba a kuminsa saka su propio moneda, florin arubiano, kual a remplasa e florin antiano. Desde 1 di yanüari 2011 e florin a keda remplasa pa e dòler merikano ($) na Boneiru, Saba i Sint Eustatius.[3]

Moneda editá

E siguiente seri di moneda ta wòrdu sirkulá: 1, 5, 10, 25 i 50 sèn i e monedanan di 1, 2½ en 5 florin.

Biyete editá

 
Biyete di 10 florin ku ilustrashon di un kolibrí. Karakterístika nan di seguridat ta inklui un 'surface foil tag, un 'hologram' bou di e kolibrí i un 'moiré pattern' oraño ku por mira den kontrast ku e bèrdè di e biyete.

Na 1892, e banko sentral yama Banko kurasoleño a introdusi biyete nan den denominashon di 25 i 50 sèn, 1 i 2,50 florin. Esaki tabata e úniko temporada ku a saka cent na biyete. Biyete nan di 5, 10, 25, 50, 100, 250 i 500 florin a sigui na 1900. Biyete nan di 1 i 2,50 florin a keda suspende despues di 1920, pero a wòrdu re-introdusi pa gobièrnu na 1942 bou di e nòmber di muntbiljet.

Desde 1954, e nòmber di "Nederlandse Antillen" a kuminsa aparesé riba parti patras di e biyete di Banko kurasoleño, i, for di 1955, e muntbiljet (spesifikamente esun di 2,50 florin) tabata wòrdu saká bou di e nòmber di Nederlandse Antillen. Na 1962, e banko sentral su nòmber a keda kambia pa Banko di Antias Hulandes. Na 1969, biyete nan ku fecha di  28 di ougùstùs 1967, a keda introdusí. E parti dilanti di e biyete nan aki ta ilustra e monumento di Statut na parti lenks i ta remplasa e muhé sintá ku por a topa riba e biyete nan anterior i riba e parti patras por mira ilustrashon di un eskudo di arma nobo.[4] Na 1970, a saka e ultimo muntbiljet den denominashon di 1 i 2,50 florin. Produkshon di e biyete di 500 florin a keda deskontinuá na 1962.

E biyete di 25 florin tin ilustrashon di un flamingo. Karakterístika nan di seguridat ta inklui un 'surface foil tag, un 'hologram' bou di e flamingo i un 'moiré pattern' bèrdè ku por mira den kontrast ku e ros di e biyete. E biyete di 50 florin tin ilustrashon di un andes mus. Karakterístika nan di seguridat ta inklui un 'surface foil tag, un 'hologram' bou di e andes mus i un 'moiré pattern' bèrdè ku por mira den kontrast ku e oraño di e biyete. E biyete 100 florin tin ilustrashon di un suikerdiefje. Karakterístika nan di seguridat ta inklui un 'surface foil tag, un 'hologram' bou di e suikerdiefje i un 'moiré pattern' bèrdè ku por mira den kontrast ku e maron di e biyete.